Un important promotor şi susţinător al muzicii tradiționale româneşti din perspectivă cultă, Alexandru Flechtenmacher este unul dintre primii compozitori români care au valorificat în propria creaţie elementele naţionale, într-o perioadă în care publicul protipendadei ieşene dar şi bucureştene prefera numai lucrările consacrate din afara ţării. Alexandru Adolf Flechtenmacher s-a născut în 23 decembrie 1823 la Iaşi, oraş în care a urmat primele studii muzicale. La numai 14 ani pleca în Austria, unde se specializa la Conservatorul de Muzică din Viena cu un mare pedagog al viorii, Joseph Böhm. Violonist în orchestra Trupei lirice franceze din Iaşi din 1834, prim violonist al trupei „Maria Therese Frisch” între 1842 şi 1843, Alexandru Flechtenmacher a susţinut, de asemenea, concerte în calitate de solist, atât în România, cât şi în străinătate. S-a reorientat ulterior către cariera dirijorală la Teatrele naţionale din Iaşi şi Craiova. Pe teren pedagogic, Alexandru Flechtenmacher a fost din 1860 profesor de vioară şi violoncel la Aşezământul Horal din Bucureşti, înfiinţat şi condus de arhimandritul rus Visarion, apoi din 1864 profesor de vioară şi primul director al nou înfiinţatului Conservator de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, actuala Universitate Naţională de Muzică. Dintre elevii clasei sale de vioară, mulţi vor deveni la rândul lor personalităţi influente pentru cultura muzicală românească (Edward Wachmann, Robert Klenck, Constantin Dimitrescu şi Constantin Idieru).

Alexandru Flechtenmacher este autorul primei operete româneşti, Baba Hârca, terminată în 1848 şi prezentată la Iaşi în finalul aceluiaşi an. Este, de asemenea, creatorul vodevilului românesc, un gen muzical foarte iubit în epocă. A mai compus opera Fata de la Cozia, lucrări din sfera muzicii de cameră, creaţii corale şi vocale, caracteristică fiindu-i cantabilitatea şi accesibilitatea melodică, de multe ori influenţată de folclorul românesc. Prin această încorporare a tradiţiei sonore naţionale în formele clasice, Alexandru Flechtenmacher are un aport preţios şi esenţial în dezvoltarea şi evoluţia muzicii moderne româneşti de la finalul secolului al XIX-lea în acest context, Uvertura naţională moldavă, compusă cu doar doi ani înaintea Revoluţiei de la 1848, în care Flechtenmacher a fost membru activ, ocupând un loc reprezentativ pentru genul muzicii simfonice.

Alexandru Flechtenmacher încetează din viaţă la 75 de ani, în 28 ianuarie 1889, la Bucureşti.

Ioana Marghita