Casa Constanța Erbiceanu

Strada Alexandru Philippide nr. 3, sector 2, București

„Sunt case care au istorie si uneori fac istorie. Sunt adesea case care au rezistat vremurilor și care i-au ajutat pe oamenii din ele să reziste.” – scria Ioana Pârvulescu în prefața cărții „Casele vieților noastre”. Descrierea concordă cu multe case ale Bucureștiului cărora le-a fost schimbată menirea, cărora le-a fost zguduită fundația odată cu instalarea regimului comunist, dar care au reușit să rămână integre. Și ziduri și oameni, împreună. Casa familiei Erbiceanu este una dintre acestea, iar istoria celor care au ridicat-o și locuit-o a rămas indisolubil legată de materia construită.

A fost clădită în in 1927 în stil neoromânesc, la dorința inginerului Laurenţiu Erbiceanu, fiul academicianului Constantin Erbiceanu și fratele pianistei Constanța Erbiceanu, care a locuit aici peste 30 de ani. Situată pe Strada Alexandru Philippide 3, casa este singura retrasă cu câțiva metri de la aliniament, ceea ce potențează perceperea sa ca obiect particular în peisajul zonei. Această ușoară îndepărtare a clădirii permite să fie contemplată pe îndelete, descoperită în cele mai mici detalii de privirea care alunecă domol pe profilurile din piatră, pe ancadramentele care se adâncesc și se răsucesc în grosimea pereților. Turnul central este un accent vertical ce elansează impresionant silueta clădirii, purtând de-a stânga și de-a dreapta două elemente contrastante care se potențează reciproc: logia și foișorul. Două spații exterioare bogat decorate se diferențiază prin materialitate, prin transparență, prin jocul de lumini și umbre, prin raportul plin-gol și prin variația profunzimilor.

Admirată în ansamblu și în detaliu, casa are o înfățișare căreia nicio descriere în cuvinte nu i-ar putea reda farmecul în plenitudinea manifestărilor sale.

* Clădirea este inclusă pe Lista Monumentelor Istorice 2015, având codul B-II-m-B-19376. Astăzi este sediu al Fundației Culturale Erbiceanu.

Andreea Mihaela Chircă