Promotor pasionat al muzicii tradiţionale româneşti, Dumitru Georgescu Kiriac a fost unul dintre primii compozitori bucureşteni care au valorificat folclorul autentic şi trăsăturile modale ale acestuia, precum şi melosul bizantin, încorporându-le în creaţiile sale corale şi vocale. Dumitru Georgescu Kiriac s-a născut în 6 martie 1866 la Bucureşti, oraş în care a urmat primele studii muzicale. La Liceul Sf. Sava s-a pregătit cu Alexandru Podoleanu, iar la Conservatorul din Bucureşti a fost student între anii 1880 şi 1885, profesori fiindu-i Gheorghe Brătianu, Eduard Wachmann şi George Ştephănescu. A studiat în paralel şi Dreptul şi, după ce a obţinut licenţa, a plecat la Paris. În capitala Franţei a fost dirijorul corului Capela Română şi a primit o temeinică educaţie muzicală la Conservatorul parizian (cu Théodore Dubois şi Charles-Marie Widor) şi la Schola Cantorum (cu Vincent d’Indy).

La întoarcerea în ţară, în anul 1900, Dumitru Georgescu Kiriac a fost numit profesor de teorie şi solfegii la Conservatorul din Bucureşti. A contribuit decisiv la dezvoltarea învăţământului muzical românesc, printre cei mai talentaţi studenţi ai săi numărându-se Gheorghe Cucu şi Ioan D. Chirescu, care aveau să devină la rândul lor personalităţi influente pentru cultura românească. Dumitru Georgescu Kiriac le-a insuflat discipolilor săi ideea de a crea o muzică originală care să îmbine stilul contrapunctic occidental cu melodiile autohtone, fără a altera modurile arhaice româneşti. Până în anul 1910, când a început să culeagă el însuşi folclor muzical rural, Dumitru Georgescu Kiriac a prelucrat armonic melodii din culegeri vechi de Anton Pann, Carol Mikuli şi Theodor Burada. A creat o liturghie psaltică, pagini vocale şi cântece pentru voce şi pian, printre cele mai cunoscute fiind piesele Morarul, Cântecul murgului, Codrule codruţule şi Când aud cucul cântând.

În paralel cu prodigioasa activitate ca profesor şi compozitor, Dumitru Georgescu Kiriac a dirijat ansambluri corale din Bucureşti. În anul 1901 a pus bazele Societăţii Carmen, una dintre cele mai valoroase formaţii corale din peisajul muzical românesc în prima parte de secol XX. Această societate corală, care a avut debutul pe scena Ateneului Român în decembrie 1901, a desfăşurat o bogată activitate concertistică pe scenele Bucureştiului, dar şi în turnee, aducând în prim-plan creaţiile româneşti. Kiriac a condus acest cor timp de aproape trei decenii, până la finalul vieţii sale.

Dumitru Georgescu Kiriac, membru fondator al Societăţii Compozitorilor Români, s-a stins din viaţă în 8 ianuarie 1928, la Viena.