Acolo unde și-au dau punct de întâlnire străzile Ernest Broșteanu și Ioan Vodă Caragea, a apărut, cândva în prima jumătate a sec. al XX-lea, o prezență construită aparte la fața locului. Poziționarea unui imobil în mijlocul acestui dialog stradal a atras după sine confruntarea colțului, căruia i-a dat o serie de replici arhitecturale particulare.

Alunecând gradual cu privirea de jos în sus pentru a observa pe îndelete ornamentele care animă intersecția, vedem nișa arcuită, feroneria ce înflorește cu delicatețe, fereastra dublă despărțită la mijloc de o colonetă torsionată, frontonul răsărit surprinzător din acoperiș. Pe lateralele ce răspund paralel străzilor aferente se observă cum atenția decorativă se concentrează în jurul golurilor, marcând fiecare nivel în parte: bosajele care împresoară ferestrele demisolului, ancadramentele arcuite simplificate ce înrămează ferestrele primului etaj, liniile ondulate ale rândurilor de olane poziționate imediat sub golurile ultimului etaj.

Mergând mai departe, la întrevederea dintre clădire și strada Ioan Vodă Caragea, observăm casa scării prin care razele soarelui intră ludic la interior, sub forma de solzi a rețelei de goluri.

Într-unul dintre apartamentele acestui imobil a locuit Emilia Petrescu între anii 1971-2003.

Andreea Mihaela Chircă