Strada Pitar Moș poartă încă însemnele celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, sub forma unor obiecte arhitecturale valoroase care și-au păstrat neschimbate o bună parte din calitățile inițiale, oferind astfel orașului de astăzi imaginea încapsulată a unei perioade importante din istoria evoluției sale. Mănăstirea și Școala din Pitar Moș (ansamblu denumit anterior Institutul Călugărițelor Engleze sau Institutul Sfânta Maria) de la numerele 7-15, casa doctorului Patzelt (intrată ulterior în posesia generalului Vasile Zottu și apoi proprietate a lui C. Mironescu, înainte să fie preluată de Institutul Sf. Maria) de la numărul 5, casa arhitectului Ion Mincu de la numărul 19 și
casa compozitorului George Ștephănescu de la numărul 8 sunt câteva exemple de edificii ridicate
în cea de-a doua parte a veacului XIX. Stilurile diferite ale acestor clădiri reflectă căutările intense, la acea vreme, de definire a unor expresii capabile să contureze o arhitectură românească specifică, care să privească totodată înspre Occident. Casa de pe strada Pitar Moș nr. 8 înglobează în formele sale tocmai aceste încercări de a prelua influențe și elemente din alte limbaje arhitecturale, de a le interpreta și de a le pune împreună într-un mod propriu, coerent și distinctiv. Se observă la acest edificiu cum preocuparea pentru a configura un tip deosebit de ornamentație se concentrează în anumite locuri: la nivelul cornișei, printr-un brâu ce prinde partea superioară a întregii clădirii și în jurul golurilor de ferestre, în ancadramentele ce ies în relief de pe fundalul fațadei, dând senzația de arce construite din blocuri de piatră. Intrarea principală și volumul corespunzător ei, care se evidențiază în alcătuirea generală, constituie zona unde exprimările arhitecturale se dezvoltă și mai mult, prin detalii precum coloanele cu capiteluri ce încadrează accesul sau arcul amplu cu ancadramentul său monumental. Edificiul nu face exces de ornamente, ci le aplică discret pe o compoziție clară, echilibrată.
Casa a locuit George Ștephănescu este o prezență extrem de valoroasă în peisajul construit al zonei, nu doar din punct de vedere arhitectural, ci și din perspectivă memorial-simbolică.