Ludovic Spiess

Tenorul Ludovic Spiess s-a născut în 13 mai 1938 la Cluj-Napoca. A studiat la Brașov și București și a fost solist permanent al Teatrului muzical din Braşov, Teatrului de Operetă Bucureşti și Operei Române Bucureşti (din 1964 până la retragere, în 1989).

S-a remarcat pe plan mondial prin câștigarea Concursurilor Internaționale de la Toulouse (1964), Rio de Janeiro (1965) și ‘s-Hertogenbosch (1966). A obținut o bursă la Milano, unde a studiat timp de un an cu Antonio Narducci. După debuturi la Opera Română din Cluj-Napoca în Rigoletto și la Toulouse în Samson și Dalila, au urmat contracte la operele din Stuttgart, München, Köln, San Francisco, Los Angeles, Buenos Aires, Verona, fiind admirat de public, specialiști și colegi muzicieni. În 1967, Ludovic Spiess a fost remarcat de Herbert von Karajan, sub bagheta căruia a cântat în Festivalul de la Salzburg (Boris Godunov – rolul Falsul Dimitri), înregistrarea fiind lansată de casa de discuri Decca. În istorie au rămas și aparițiile sale pe alte numeroase mari scene ale lumii, unde calitățile sale vocale și temperamentul său artistic Teatrul Scala din Milano, Opera de Stat din Viena, Opera Regală Covent Garden din Londra, Opera din San Francisco etc., în roluri precum Calaf din Turandot (rolul său favorit), Rodolfo din Boema, Pinkerton din Madama Butterfly şi Cavaradossi din Tosca de Giacomo Puccini, Radames din Aida, Riccardo din Bal mascat, Manrico din Trubadurul şi rolurile titulare din Don Carlos de Giuseppe Verdi și Lohengrin de Richard Wagner. Printre marii dirijori cu care a colaborat se numără Leonard Bernstein, Karl Böhm și Riccardo Mutti.

În cifre, cariera tenorului Ludovic Spiess s-a desfășurat de-a lungul a peste 20 de ani pe marile scene ale lumii, cu aproape 450 de spectacole (dintre care aproximativ 200 la București). Vastul său repertoriu a inclus 33 de roluri de operă, 7 de operetă și 9 creații vocal-simfonice.

În perioada 1991-1992 a fost Ministru al Culturii, iar între anii 2001-2005 a fost director al Operei Naționale București. Ludovic Spiess a trecut în eternitate în 29 ianuarie 2006, în urma unui infarct miocardic suferit în timpul partidei de vânătoare la care participa. În același ani, în memoria muzicianului a fost creat, în cadrul Operei Naționale București, Studioul experimental de operă şi balet „Ludovic Spiess”. Impresionanta carieră a tenorului este reflectată, spre exemplu, în volumul lansat de Costin Popa în 2009, în deschiderea Festivalului Internațional „George Enescu” (al cărui director Ludovic Spiess a fost în 1991), din care cităm următoarea cronică: „o seară de operă cu Ludovic Spiess trebuie să fie mereu o sărbătoare. Așa și este de fiecare dată când tenorul român este prezent. Este de felicitat vocea minunată, cu acute strălucitoare, muzicalitatea acestui interpret care nu profită niciodată de statutul de vedetă, rămânând mereu integrat ansamblului. De această dată el a interpretat – pentru prima dată la Stuttgart – rolul Rodolfo din opera lui Puccini, Boema. Normal, a cântat partitura într-o limbă italiană care îi curge de pe buze într-un mod atât de natural, încât a stârnit, imediat după aria din primul act, furtuni de aplauze.” (Erich Herrmann, Heidenheimer Neue Presse, 10.02.1970)

În perioada 1961-2002, Ludovic Spiess a locuit în imobilul cu trei niveluri din Str. Polonă nr.57, ce fusese achiziționat de el și soția sa, Gerda, de la soția compozitorului Sabin Drăgoi, iar în ultimii trei ani de viață, într-un spațios apartament cu 4 camere situat în apropierea Pieței Charles de Gaulle.

 

Andreea Kiseleff