De-a lungul străzii Tunari, clădirea la numărul 22 surprinde trecătorul prin înfățișarea aparte și prin curajul cu care își expune zonele și scările de acces chiar pe trotuar. Deschiderea totală a unor anticamere de intrare, spații-tampon între exteriorul public și interiorul intim este un gest de încredere neobișnuit acordat orașului. Două arce ogivale separate marchează pătrunderea în aceste vestibule ca niște cavități texturate săpate în grosimea casei. Golurile ferestrelor de forme arcuite variate ce sculptează fațada, ornamentele precum colonetele din piatră și liniile șerpuitoare ale olanelor de la cornișa intermediară oferă indicii despre inspirația extrasă din stilul mediteranean care și-a lăsat amprenta în arhitectura Bucureștiului interbelic. Compoziția volumelor este și ea ușor excentrică prin turnulețul care se ridică cu două niveluri peste corpul de clădire principal de D+P+1 dat străzii și prin corpul ușor rotunjit, înălțat în partea stângă a clădirii.

Privind dezvoltarea pe sit și cele două intrări separate, am putea presupune că acest imobil este un duplex. Ceea ce știm sigur este că aici au locuit violonistul și profesorul Ștefan Gheorghiu între 1958-2010 și scriitorul și criticul de artă Ion Frunzetti între 1964-1977.

Andreea Mihaela Chircă